Priveste aici !

Priveste aici !

sâmbătă, 19 iunie 2010

Povestiri de pe campul de lupta....

Hai sa ne distram,
Cine e dispus sa riste postul pe care-l ocupa?
Va spun eu, cei care se cred mai tari dacat fortele naturii sau prostii.
Am fost in litigiu de munca, zic bine ca am fost, cu fostul angajator.
Chestie grea si grava pentru mine, avocat, tribunal, chemare in instanta.
Toata familia furioasa, candela aprisa, biserici, rugaciuni, parintii, necirculat cu masina, copii studenti trimisi sa-si caute slujbe, restrictii la cheltuieli si la mancare, doar suplimentele nutritive au scapat si tot tacamul.
Acum vad cine ramane in lista de prieteni(din fericire mai multi dacat am sperat si care de fapt m-au si ajutat dandu-mi diverde joburi IT) si pentru asta le multumesc sincer pe aceasta cale si ma rog la bunul Dumnezeu sa-i ajute si pe ei, rudele apropiate au fost si ele pe faza cu o mana intinsa , ajutor Mare pe tot frontul.
Stress, nervi, venituri subtiri la inceput, reprofilat pe afacere IT.
Primesc decizii Desfacere contract munca prin posta, iar nervi....
Intr-o buna zi Apare surpriza....primesc de la tribunal acte precum ca angajatorul a anulat deciziile de concediere si ca in 3 zile trebuie sa ma prezin la serviciu, pe vrchiul loc de munca, cu aceleasi drepturi....bla , bla, bla...
Acum ce fac?
1. Ma prezint slujbas umil la munca la patron sau......
2. Le dau flit si sunt in continuare propriul meu stapan.
Variante ajutatoare: daca ma intorc, am 2 variante:
- Sa recunoasca ca au gresit(oricum era evident) si sa lucrez in continuare fara dureri de cap(desi nu se stie cat va mai fi de munca in domeniul nava)
- Sa ma faca sa plec singur prin programul de hartuire la care au facut dovada ca se pricep(dar asta va implica un nou proces, ca de data asta nu ma mai las dus)
- Sa dam la pace si sa plec onorabil cu restrangere economica(plati compensatorii, subtiri de altfel dar...sunt + somaj)
Si toate astea pe capul meu tocmai acum cand ma obisnuisem cu noul program: sa ma trezesc cand sunt odihnit, sa fac ce-mi place si cand vreau eu, sa nu ma traga numeni la raspundere....plus alte avantaje....
Oare cine a lasat pe lume prostii astia care nu stiu ce au de facut in viata?
Dar e greu si totusi va fi superrrr cand voi intra in birou si voi arunca un zambet asa cum imi place mie sefilor care au dovedit ca nu au dorit niciodata sa faca ceva bun pentru cineva, eeeee de data asta se pare ca nici pentru pielea lor....
Grea decizie....dar voi reveni cu finalul....povestirilor de pe campul de lupta, cat mai curand ca e tareeeeeeeee interesant ce se intampla in companiile devenite peste noapte laptele si mierea din tarisoara noastra....